Cooperare multinațională

 

1. Context

În data de 17 ianuarie 2004, miniştrii apărării din Franţa, Italia, Olanda, Spania, şi Portugalia au semnat la Noordwijk, în Olanda, o Declaraţie de intenţie prin care se pun bazele Forţei de Jandarmerie Europene (FJE), o forţă care să răspundă cerinţelor UE, dar şi altor organisme internaţionale, pe linia îndeplinirii unor misiuni specifice, în cadrul operaţiilor civile şi militare de management al crizelor.

 

În acest context, la Velsen, în Olanda, la 18 octombrie 2007, a fost adoptat Tratatul între Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Olandei şi Republica Portugheză, stabilind Forţa de Jandarmerie Europeană.
Forţa de Jandarmerie Europeană nu este o structură a UE, ci un instrument al acesteia, formată din unităţi de poliţie cu statut militar şi atribuţii în domeniul poliţienesc, puse la dispoziţie de către statele fondatoare în mod voluntar.

2. Membrii:

  • 7 state membre cu drepturi depline: Franţa, Italia, Spania, Olanda, Portugalia ( fondatoare), România ( din decembrie 2008, fara finalizarea procedurilor de aderare pâna in prezent ) şi Polonia ( din 2013);
  • 1 stat partener: Lituania (din 2009);
  • 1 stat observator: Turcia ( din 2009).

 

3. Structura, conducerea şi procesul de decizie

Rezultat al voinţei comune a cinci state membre ale UE (Franţa, Italia, Spania, Olanda şi Portugalia), care dispun de forţe de tip jandarmerie capabile să execute misiuni de securitate publică şi de poliţie judiciară, FJE este concepută astfel încât să poată fi pusă la dispoziţie pentru situaţiile cele mai dificile, în vederea unei desfăşurări rapide pentru garantarea siguranţei şi ordinii publice atât sub comandă militară, cât şi sub autoritate civilă.

Forţa de Jandarmerie Europeană este o structură operaţională, pre-organizată, robustă şi care poate fi dislocată rapid, cuprinzând exclusiv elemente ale forţelor de poliţie cu statut militar ale părţilor, pentru a îndeplini toate sarcinile poliţieneşti din sfera operaţiunilor de management al crizelor.

Calitatea specială de poliţie cu statut militar permite o excelentă coordonare şi integrare atât în componentele civile cât şi în cele militare ale misiunilor internaţionale, Forţa fiind pre-organizată (dispune de un Comandament Permanent în Italia, la Vicenza, de state majore proiectabile în teatrele de operaţii şi de un catalog de capabilităţi prin care statele membre sunt deja angajate cu forţe şi tehnică în aşteptare), robustă (dispune de unităţi integrate de poliţie), având capacităţi de dislocare rapidă (dislocarea unei forţe de 800 militari în 30 de zile) şi fiind capabilă de a-şi asuma toate sarcinile de poliţie prin dispunerea de elemente specializate.

FJE are la dispoziţie un Comandament Permanent (PHQ) care a devenit operaţional în anul 2007, localizat la Vicenza (Italia) şi este condus de către Comandantul FJE. Comandamentul are ca atribuţii identificarea şi documentarea asupra teatrelor potenţiale de intervenţie, planificarea operaţiilor şi definirea nevoilor operaţionale ale Forţei, pregătirea planificării de urgenţă şi conducerea exerciţiilor comune, evaluarea activităţilor şi  actualizarea sprijinului logistic, consilierea statelor părţi în vederea perfecţionării interoperabilităţii între unităţi şi alte forţe, desfăşurarea activităţii comandamentelor proiectabile şi a activităţii de stat major în sprijinul Comandantului FJE şi contribuţia cu recomandări, la procesul de decizie strategică. Personalul Comandamentului Permanent este alcătuit din membri ai forţelor naţionale de poliţie cu statut militar desemnaţi de statele membre, care acordă sprijin în funcţionarea acestei structuri de comandă.

Factorul de decizie care guvernează FJE este Comitetul Interministerial de Rang Înalt (CIMIN), care ia hotărârile de natură politică, elaborează directivele şi stabileşte liniile de orientare, fiind alcătuit din reprezentanţii ministerelor responsabile din fiecare stat membru (ministerele de externe, interne şi/sau apărare, în funcţie de subordonarea naţională a forţelor de jandarmerie). De asemenea, asigură coordonarea politico-militară, numeşte Comandantul FJE şi îi transmite directivele, numeşte comanda fiecărei operaţiuni în parte şi stabileşte condiţiile de întrebuinţare a forţei.
Preşedinţia CIMIN se asigurată anual de fiecare stat membru cu drepturi depline. În anul 2014, Franţa deţine Preşedinţia CIMIN.

4. Misiune

Principalele obiective ale Forţei, stabilite prin Declaraţia de intenţie, sunt următoarele:

  • să contribuie la dezvoltarea Politicii Europene de Securitate şi Apărare (PESA) prin misiuni de substituire şi/sau întărire a forţelor locale de poliţie, inclusiv misiuni complete de poliţie judiciară;
  • să contribuie prin punerea la dispoziţia UE a unei forţe operaţionale în scopul de a executa toate misiunile de poliţie în timpul operaţiunilor de gestionare a crizelor (misiuni de tip Petersberg), cu o atenţie deosebită acordată misiunilor de substituire;   
  • să asigure o primă structură multinaţională pentru operaţiunile Uniunii Europene;

În conformitate cu Tratatul FJE, Forţa este abilitată să intervină pe un spectru larg de misiuni, precum:
             - asigurarea, menţinerea şi restabilirea ordinii publice;  
             - monitorizarea şi consilierea poliţiei locale, inclusiv în activitatea judiciară;
             - controlul traficului ilicit, poliţie de frontieră şi cercetare generală;
             - investigaţia judiciară, acoperind sfera depistării actelor de delicvenţă,
               urmărirea şi infractorilor şi transferul lor sub autorităţile judiciare competente;
             - protecţia populaţiei şi a bunurilor;
             - pregătirea la standarde internaţionale a ofiţerilor poliţiei locale;
             - pregătirea instructorilor, în special în cadrul programelor de cooperare;
             - operaţiuni de monitorizare şi observare;
             - operaţiuni umanitare.

Angajarea în misiuni/operaţiuni:
            FJE poate interveni în toate cele trei nivele de intensitate ale unei crize, după cum urmează:
            a) Gestionarea militară a crizei, ce permite angajarea FJE în sprijinul forţelor militare pentru a desfăşura misiuni de restabilire şi menţinere a ordinii publice şi de poliţie judiciară;
            b) Faza de tranziţie, (criză de intensitate medie), asigurând integral misiuni de menţinere şi restabilire a ordinii, precum şi misiuni de poliţie judiciară permiţând în acest fel dezangajarea forţei militare;
            c) În faza teatrului de operaţii stabilizat, fiind capabilă să îşi execute misiunile sub autoritate civilă, să se integreze forţei de ordine internaţionale şi să efectueze acţiuni de cooperare cu autorităţile locale.

5. Angajamente curente

În prezent Forţa de Jandarmerie Europeană este implictă în cadrul Misiunii NATO de Pregătire din Afganistan (NTM-A). 
  
6. Participarea Jandarmeriei Române la FJE

În luna iunie 2005, Jandarmeria Română şi-a manifestat interesul pentru apropierea de Forţa de Jandarmerie Europeană. Urmare a demersurilor întreprinse la nivel intern, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, prin Hotărârea nr. 43/2006, iniţierea demersurilor pentru obţinerea statutului de observator al României pe lângă FJE.

În aprilie 2006, sub semnătura ministrului de externe şi ministrului administraţiei şi internelor din România, scrisorile oficiale prin intermediul cărora ţara noastră a solicitat acordarea statutului de membru observator în cadrul FJE au fost trimise Preşedinţiei CIMIN.

Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, ultima condiţie necesară ţării noastre pentru a aplica direct în vederea dobândirii statutului de membru cu drepturi depline în cadrul FJE, au fost reluate demersurile interne pe linia dobândirii acestui statut. Astfel,  prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 46/2008, s-a aprobat iniţierea demersurilor vizând obţinerea de către România a statutului de membru la Forţa de Jandarmerie Europeană. 
În luna mai 2008, ministrul de externe şi ministrul internelor şi reformei administrative au trimis către Preşedinţia Portugheză a CIMIN, scrisoarea oficială prin care se solcita obţinerea, de către România, a statului de membru FJE.

Răspunsul pozitiv al Preşedinţiei CIMIN a fost transmis către Ministerul de Externe în luna august 2008, cu precizarea că statutul de membru cu drepturi depline va fi acordat la următoarea reuniune a CIMIN, programată a se desfăşura la sfârşitul lui 2008.

În acest context, inspectorul general al Jandarmeriei Române a semant la Coimbra, în Portugalia, la 17 decembrie 2008, Declaraţia privind acordarea statutului de membru FJE pentru România, prin care ţara noastră a subscris documentelor şi aquis-ului FJE. 

Din punct de vedere al derulării procesului de afiliere a României la Forţa de Jandarmerie Europeană, încă din prima jumătate a anului 2009 au fost întreprinse activităţile specifice iniţierii procesului de creare a cadrului legal intern pentru aderarea la Tratatul F.J.E.

 

 1. Ce este FIEP

FIEP ( Asociaţia Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene) este o asociaţie a forţelor de poliţie şi jandarmerie europene şi mediteraneene, unite în jurul unui element comun – statutul lor militar.
În conformitate cu Statutul FIEP, scopurile asociaţiei sunt:
- facilitarea înţelegerii între instituţiile participante care doresc să continue şi să întărească relaţiile şi legăturile stabilite,
- promovarea unei gândiri inovatoare şi active asupra formelor de cooperare poliţienească, 
- întărirea solidarităţii reciproce şi punerea în valoare a modelelor lor de organizare şi a structurilor către exterior,
- punerea de acord asupra schimbului de experienţă şi informaţii, conform înţelegerilor internaţionale curente şi reglementărilor interne.

2. Istoric

Un prim moment al creării asociaţiei a fost întâlnirea tripartită de la Paris, în februarie 1993, între Directorii şi Comandanţii Generali ai Jandarmeriei Naţionale Franceze, ai Carabinierilor Italieni şi ai Gărzii Civile Spaniole. S-a instituit atunci practica unei reuniuni anuale a înalţilor responsabili, exercitarea preşedinţiei asociaţiei prin rotaţie, câte un an de către fiecare instituţie membră, precum şi crearea a patru comisii, pentru facilitarea cooperării:

  • Comisia pentru instruire şi recrutare (schimburi de reglementări între diferite structuri, contacte între specialişti),
  •  Comisia pentru organizarea serviciului (lupta antiteroristă, împotriva criminalităţii organizate, poliţia mediului, conservarea patrimoniului artistic, lupta împotriva imigraţiei clandestine, menţinerea ordinii publice),
  • Comisia pentru tehnologii noi şi logistică (informatică, telecomunicaţii, transporturi),
  • Comisia pentru afaceri europene (obţine aprobarea proiectelor de interes comun în faţa instituţiilor U.E.)

Reuniunea de la Madrid, din 18 mai 1994, a confirmat orientările trasate la Paris. În aceeaşi reuniune, Directorul General al Jandarmeriei Naţionale Franceze, Comandantul General al Carabinierilor Italieni, Directorul Gărzii Civile Spaniole au semnat o declaraţie comună pentru consolidarea relaţiilor dintre cele trei instituţii acesta fiind actul juridic de înfiinţare a asociaţiei.

În cursul întrunirii de la Roma, din 2 iunie 1995, s-a hotărât extinderea asociaţiei, prin includerea Gărzii Naţionale Republicane din Portugalia. Această instituţie a fost invitată atunci la lucrările comisiilor, în calitate de observator.

Trecerea de la o declaraţie tripartită la un acord cvadripartit s-a înfăptuit la 23 mai 1996, când s-a semnat convenţia ce a stipulat numele asociaţiei – F.I.E.P. (acronimul ţărilor celor patru forţe fondatoare), ce a dat o coerenţă geografică (în partea de sud a U.E.) şi o mai mare dimensiune în privinţa forţelor componente (în jur de 300.000 militari).

În dinamica evoluţiei acestei asociaţii se înscrie şi admiterea, în cadrul reuniunii FIEP de la Madrid din 20 octombrie 1998, a Jandarmeriei din Turcia.

În cadrul reuniunii anuale din 19-20 octombrie 1999, au fost admise drept membre cu drepturi depline Jandarmeria Regală Olandeză şi Jandarmeria Regală Marocană.

La 31 octombrie 2000, la simpozionul “Jandarmeria şi democraţia” de la Strasbourg, s-a comunicat Comandanţilor Generali şi Directorilor prezenţi cererea de aderare a Jandarmeriei Române la FIEP, urmând ca la 15 octombrie 2001 instituţia noastră să fie admisă în asociaţie în calitate de observator.

Jandarmeria Română a fost admisă ca membru cu drepturi depline în cadrul FIEP cu prilejul întrunirii Consiliului Superior de la Haga din 30 octombrie 2002.

În anul 2004, cu prilejul Reuniunii Consiliului Superior, Jandarmeria Argentiniană şi Arma Carabinierilor Chilieni au fost admise în FIEP cu statut de membru asociat.

În anul 2010, Jandarmeria Iordaniană şi Trupele de Securitate Internă din Lituania au depus cereri de admitere în cadrul asociaţiei, în calitate de membri observatori. În cadrul Reuniunii Consiliului Superior de la Haga, din 16 octombrie 2010, a fost acordat statutul de membru observator către Jandarmeria Iordaniană. Începând din 25 octombrie 2011, Jandarmeria Iordaniană a devenit membru cu drepturi depline al FIEP.

3. Membrii

FIEP este alcătuită din 12 forţe de jandarmerie sau poliţie cu statut militar, astfel:

9 membri cu drepturi depline
Jandarmeria Națională Franceză
Arma Carabinierilor Italieni
Garda Națională Republicană Portugheză
Garda Civilă Spaniolă
Jandarmeria Regală Olandeză
Jandarmeria Turcă
Jandarmeria Română
Jandarmeria Regală Marocană
Jandarmeria Iordaniană
3 membri asociați
Jandarmeria Naţională Argentiniană
Carabinierii Chilieni
Forţa de Securitate Internă din Qatar

4. Condiţii de aderare, organizare şi structură

Statutul FIEP este documentul care stabileşte scopul, limitele teritoriale, elementele şi autorităţile respective, procedurile de funcţionare ale asociaţiei şi procedurile pentru admiterea unor noi membri.

Scopul asociaţiei: facilitează înţelegerea între instituţiile participante care doresc să continue şi să întărească relaţiile şi legăturile stabilite, să promoveze o gândire inovatoare şi activă asupra formelor de cooperare poliţienească, să întărească solidaritatea reciprocă şi să pună în valoare modelele lor structurale şi de organizare către exterior şi se pun de acord, conform înţelegerilor internaţionale curente şi reglementărilor interne, să facă schimburi de experienţă şi informaţii în următoarele sectoare:
            - resurse umane;
            - organizarea serviciului;
            - noi tehnologii şi logistică;
            - afaceri europene.

Calitatea de membru poate fi acordată forţelor de jandarmerie şi poliţie cu statut militar din ţările membre ale Consiliului Europei şi alte ţări mediteraneene. În acest sens, pentru membrii care vor să adere, se aplică procedura de primire. Statutul de membru garantează dreptul de a participa la lucrările comisiilor şi la cele ale Summit-ului, cu drept de vot.

Calitatea de membru asociat se acordă forţelor de jandarmerie şi poliţie cu statut militar, care nu îndeplinesc cerinţele geografice de mai sus. Statutul Membrului Asociat garantează doar dreptul de a participa la lucrările Comisiilor şi la Summit, fără a avea capacitate de vot.

Calitatea de observator poate fi atribuită forţele de jandarmerie şi poliţie cu statut militar, care îndeplinesc sau nu cerinţele privind limitele teritoriale şi doresc să devină membri sau membri asociaţi în cadrul FIEP, după ce au îndeplinit condiţiile privind procedura de primire. Statutul de observator garantează doar dreptul de a participa la lucrările comisiilor.

Elementele FIEP sunt:

Consiliul Superior al Directorilor şi Comandanţilor (Summit-ul FIEP), care răspunde de evaluarea stării relaţiilor între membri, direcţionarea activităţilor viitoare şi definirea obiectivelor de realizat. Este organul de decizie în FIEP, fiind format din toţi membrii asociaţiei. Pe timpul reuniunii anuale, el defineşte politica generală şi programul pentru fiecare din angajamentele asumate de asociaţie. Membrii acceptă în mod unanim toate deciziile, care sunt oficializate la sfârşitul reuniunii anuale prin semnarea Declaraţiei Comune. Fiecare membru sau membru asociat poate să se abţină de la aplicarea în plan intern a oricărei decizii.

Preşedinţia este însărcinată cu reprezentarea Asociaţiei şi conducerea tuturor activităţilor desfăşurate, generate de deciziile luate. 
În anul 2012, Preşedinţia FIEP este asigurată de Garda Naţională Republicană Portugheză.

Departamentele fiecărei instituţii, care sunt desemnate pentru gestionarea problemelor FIEP, asigură continuitatea lucrărilor, pregătesc măsurile şi iau deciziile care vor fi propuse comisiilor sau Consiliului Superior.

Comisiile reprezentanţilor instituţiilor membre, câte una pentru fiecare sector implicat.

5. Participarea Jandarmeriei Române la FIEP

Contribuţia Jandarmeriei Române în cadrul FIEP s-a manifestat până în prezent pe mai multe planuri:

  • Activităţi cu caracter de reprezentare: participarea prin reprezentanţi (ofiţer FIEP şi experţi) la lucrările comisiilor de specialitate, la conferinţele, forumurile, atelierele, seminariile şi cursurile susţinute la nivel de experţi şi organizate de către instituţiile membre, participarea la manifestările cu caracter ceremonial organizate de instituţiile partenere în cadrul FIEP.
  • Activităţi cu caracter organizatoric: instituţia noastră a organizat până în prezent următoarele activităţi: Comisia pentru Organizarea Serviciului (Bucureşti, martie 2003), lucrările primului Comitet pentru Reflecţie asupra Viitorului şi Politicii FIEP (Bucureşti, aprilie 2004), Comisia pentru Resurse Umane (Bucureşti, aprilie 2004), Comisia pentru Noi Tehnologii şi Logistică (Bucureşti, mai 2005), Comisia pentru Organizarea Serviciului (Bucureşti, martie 2006), Comisia pentru Noi Tehnologii şi Logistică (Bucureşti, martie 2010) şi Comisia pentru Afaceri Europene (Sinaia, mai 2011).
  • Activităţi cu caracter de informare: pe parcursul reuniunilor multilaterale şi comisiilor de specialitate, Jandarmeria Română a expus prezentări şi documentare, având ca scop împărtăşirea cunoştinţelor naţionale referitoare la modurile şi procedurile de lucru în domeniile de activitate care fac obiectul acestor comisii, conform statutului în vigoare, în vederea supunerii modelului românesc atenţiei instituţiilor partenere.
  • Activităţi cu caracter conceptual, prin prezentarea unor proiecte, puncte de vedere ori propuneri cu privire la documente doctrinare în curs de adoptare la nivelul asociaţiei sau pe care le-a considerat necesare pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea activităţii acesteia.
  • Schimburi de experienţă bilaterale cu instituţiile membre FIEP care deţin expertize recunoscute pe plan internaţional în anumite domenii: în baza prevederilor Statutului FIEP, care evidenţiază în domeniul pregătirii ca pe un element fundamental al cooperării în cadrul asociaţiei, Jandarmeria Română a întocmit documente bilaterale de cooperare (Convenţii, Protocoale, Acorduri tehnice) cu  Jandarmeria Naţională Franceză, Arma Carabinierilor Italieni şi Jandarmeria Iordaniană. În viitorul apropiat, se intenţionează întocmirea unor documentule de cooperare cu Jandarmeria Turcă şi Garda Civilă Spaniolă.
  • Jandarmeria Română a deţinut Preşedinţia şi Secretariatul FIEP în anul 2008. Respectând principiul rotaţiei anuale a preşedinţiei asociaţiei între instituţiile membre cu drepturi depline, la Consiliul Superior al FIEP de la Paris, din octombrie 2007, inspectorul general al Jandarmeriei Române a preluat însemnul oficial al asociaţiei – un ciocan care simbolizează dreptatea – de la directorul general al Jandarmeriei Franceze. Pe timpul Preşedinţiei Române au fost abordate, în cadrul celor 4 comisii de lucru, aspecte referitoare la operaţionalizarea FIEP prin participarea la misiuni internaţionale. De asemenea, în cadrul unui seminar special, organizat la Bucureşti în luna mai 2008, s-a dezbătut fenomenul violenţei pe timpul manifestaţiilor sportive.

 

​TURCIA

Cooperarea bilaterală cu Jandarmeria Turcă se realizează în baza Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia, care vizează mai multe domenii de activitate printre care şi cooperarea în domeniul militar şi de securitate. 
Acest document de cooperare a fost implementat prin semnarea Planului de Acţiuni al Parteneriatului Strategic la data de 14 martie 2013.
În aplicarea acestui principiu şi în baza bunelor relaţii de cooperare dintre Jandarmeria din Turcia şi Jandarmeria Română, cele două instituţii urmează să semneze în scurt timp Protocolul de Cooperare între Ministerul Afacerilor Interne din România şi Ministerul de Interne din Republica Turcia privind instruirea şi pregătirea personalului de jandarmerie.

De asemenea, anual cele două instituţii întocmesc Planul Bilateral de Implementare româno - turc care cuprinde calendarul activităţilor de cooperare agreate şi care urmează a fi desfăşurate în cursul anului de referinţă .

CHINA

Pentru dezvoltarea cooperării între Jandarmeria Română şi instituţia similară din China, în anul 2013 a fost semnată Minuta întâlnirii dintre Inspectorul general al Jandarmeriei Române şi Comandantul general al Trupelor Poliţiei Înarmate Populare Chineze. 
Prevederile acestui document se materializează printr-o serie de activităţii de cooperare, cum ar fi schimburi de experienţă în domeniul ordinii publice, pazei obiectivelor de importanţă deosebită, antiterorismului, precum şi prin programe de pregătire a personalului.

QATAR

Cooperarea bilaterală dintre Jandarmeria Română şi instituţia similară din Qatar se realizează în baza „Protocolului de Cooperare între Ministerul Administraţiei şi Internelor  şi Forţele de Securitate Internă (Lekhwiya) din Qatar, în domeniul pregătirii şi instruirii personalului forţelor de asigurare a ordinii publice”.
Această cooperare vizează domeniul pregătirii personalului din cadrul ambelor autorităţi competente prin programe de instruire, antrenament şi schimburi de experienţă efectuate în şcoli, centre de pregătire, unităţi operative sau alte unităţi subordonate celor două instituţii.

SPANIA

Începând cu toamna anului 2013, cooperarea dintre Jandarmeria Română şi Garda Civilă Spaniolă se realizează în baza Memorandumului de înţelegere între Jandarmeria Română şi Garda Civilă Spaniolă privind cooperarea în domeniul Jandarmeriei, semnat la 29 octombrie 2013, la Madrid, cu ocazia reuniunii FIEP. 
Domeniile de cooperare vizează asigurarea şi restabilirea ordinii publice, pază şi protecţie obiective, alpinism-salvare montană, protecţie demnitari, antiterorism, protecţia mediului înconjurător şi a spaţiilor naturale protejate. 
Ca prim act de punere în aplicare a instrumentului de colaborare, s-a stabilit ca o delegaţie a Jandarmeriei Română să se deplaseze în cursul lunii decembrie 2013, la Madrid pentru a se întâlni cu conducerea şi tehnicienii din SEPRONA (Serviciul de Protecţie a Naturii), cu scopul de a avea un schimb de experienţe în domeniul structurii, organizării şi funcţiilor unităţilor de acest tip.

GERMANIA

Jandarmeria Română cooperează cu structuri de ordine publică din Germania în baza Programului privind cooperarea în anul 2012 între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul de Interne, pentru Sport şi al Infrastructurii din landul Renania-Palatinat (Germania).
Domeniile de cooperare vizează domeniile comune de competenţă.

FRANŢA

Jandarmeria Română cooperează cu Jandarmeria Naţională Franceză în baza Convenţiei Generale între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condiţiile de funcţionare şi finanţare a Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la Bucureşti la 22 august 2008.
În baza convenţiei mai-sus menţionate se organizează anual Cursul Superior Internaţional la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofiţeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române. Scopul cursului este reprezentat de asigurarea unei pregătiri de stat major, axată pe specificul activităţii în mediu multinaţional, cunoaşterea instituţiilorşi forţelor de securitate europeane, precum şi pe diferite aspecte ale pregătirii în domeniul ordinii publice.

ISRAEL

Jandarmeria Română cooperează cu MAGAV (Garda de Frontieră israeliană) în baza Declaraţiei comune a Ministerului Administraţiei şi Internelor din România şi a Ministerului Securităţii Publice din Israel, privind cooperarea româno-israeliană în domeniul aplicării legii şi al prevenirii criminalităţii.
Domeniile de cooperare vizează asigurarea şi restabilirea ordinii publice şi domeniul antiterorismului.